Fizica... Vezi sa nu!

[Uruha]

Tocmai sunase de intrare, iar eu ma indreptam ca un zombie spre clasa. Urma ora de fizica, care mi se para foarte nasoala si nu intelegeam nimic, ba mai mult, uram fizica. Am intrat in clasa si mi-am ocupat locul din spatele clasei. Mi=am pus capul pe banca si incercam sa nu adorm.

[Shiba-san]

Dandu-mi seama ca am gresit clasa si ca nu trebuia sa fiu in sala de chimie, m-am indreptat spre orar. Ce ora aveam de fapt? Cum? Nu era marti? Nu, era luni. Ah, aveam fizica! Uram fizica de cand ma stiam, dar trebuia facuta. M-am indreptat spre clasa si apoi am intrat. Unde sa ma asez? Inca erau multe locuri libere. M-am uitat prin clasa si am avut o surpriza placuta atunci cand l-am vazut pe Uruha in spatele clasei. M-am dus imediat la el si m-am asezat fara sa il mai intreb.
-Hei! Pot sa stau aici?

[Uruha]

Am atipit cateva clipe, dar parca tot auzeam galagia din clasa. Inceusem sa injur in gand ca nu faceau liniste. Am simtit ca cineva s-a asezat langa mine, dar nu m-am deranjat sa ma uit.
-Hei! Pot sa stau aici?
Imediat i-am recunoscut vocea. Am deschis ochii si m-am uitat la el. Cred ca aratam penibil. Vedeam putin ceata, iar ochii imi erau intre-deschisi.
-Da....sigur. Mai intrebi? l-am intrebat incercand sa schitez un zambet, dar nu cred ca mi-a iesit.

[Evelline Clauzs]

Intra in clasa,in timp ce privi in jur.Se pare ca mai toata lumea isi facea de cap,momentan,cand inca nu venise profesorul.Rasufla usurata.Cine isi dorea sa asculte aceleasi reguli plictisitoare ale fizice pe care profesorul le repeta in fiecare ora?In nici-un caz Eva,sau mai bine zis Evelline,nu dorea sa le asculte.Isi tranti ghiozdanul pe una dintre bancile de la fereastra-penultima banca- mai apoi se duse in fata clasei,asezanduse pe catedra privind spre una dintre ferestrele intredeschise ale salii de curs.Ce avea sa faca toata ora aia?

[Shiba-san]

Uruha m-a lasat sa stau langa el, asa ca mi-am scos caietul de fizica din ghiozdan, presupunand ca el are carte. Speram sa aiba, dar nu prea imi pasa. Mai apoi a intrat tipa cu parul mov in clasa, Eva. L-am lasat ptin pe Uruha si m-am dus la ea. Statea pe catedra.
-Hei! i-am spus.

[Evelline Clauzs]

Isi ridica privirea asupra baiatului,zambind usor delicat,insa in acelasi timp putin obosita.
-Aaa,salut!Hmm..si tu esti unul dintre elevii acestei clase?
Isi ridica usor suspecta spranceana dreapta,in timp ce zambetul i se imprimase permanent pe chipul sau.Il privi din cap pana-n picioare.Isi pleca putin capul in timp ce suvitele de par ii acopereau incet,incet chipul.

[Shiba-san]

-Da, cred, i-am raspuns. Dragut ca suntem in aceeasi clasa, i-am zambit. Misto ca stai in fata noastra. Cred ca o sa murim de ras in timpul orei.
Eva era o aiurita si asta o facea amuzanta, asa ca abia asteptam sa ne tavalim pe jos de ras cu ea. Asta sigur ar fi facut ora mai putin plictisitoare, dar speram sa nu ma trezesc cu vreo nota mica. Era ultimul lucru de care aveam nevoie.

[Evelline Clauzs]

-Depende...
Incepu sa rada,ridicandusi capul.In sfarsit mai avea cu cine sa glumeasca sau cu cine sa vorbeasca,chiar ii lipseau prietenii pe care,defapt,nu'i avusese niciodata.Ii placea uneori sa faca pe copilul mic,insa uneori devenea mai..matura,oarecum.Nu mai credea in povesti sau basme,era mai independenta,iar partea rea era ca nu avea niciodata un temperament permanent..Azi putea sa zambeasca,sa faca glume..Dar maine putea sa planga,sa'i ignore pe ceilalti.
Isi scutura capul.Iar incepuse sa viseze cu ochii deschisi,si numai ea stia ce viseaza.Rasufla.
-Hmm..ma intreb daca mai soseste profu'.

[Uruha]

Shiba s-a asezat langa mine si-a scos ceva din geanta, dar, nici dupa cateva minute, s-a ridicat de la loc si a mers sa vorbeasca cu cineva. Mi-am ridicat capul sa vad unde s-a dus si am vazut ca vorbeste cu o tipa. Am dat din umeri si mi-am pus din nou capul pe banca jucandu-ma cu caietul lui Shiba.

[Evelline Clauzs]

Se uita din nou prin clasa,somnoroasa.Brusc ii veni o idee.De ce sa mai stea acolo,degeaba,daca profesorul nu mai aparea sa ne predea lectia?I se parera putin nedrept,reintorcandusi privirea catre Shiba.Zambetul ii reaparu pe buze incercand sa-si faca un plan.
-Hmm....care are de gand sa chiuleasca?

[Shiba-san]

-Eu nu. Nu am nevoie de absente si note mici, i-am spus hotarat si m-am asezat din nou la locul meu langa Uruha.
-Ti-e somn? l-am intrebat pe un ton dragastos.
Uruha era foarte dragalas in ipostaza aia si asta m-a facut sa zambesc. I-am dat la o parte de pe obraz cateva suvite de par si l-am mangaiat.

[Uruha]

Shiba s-a asezat din nou langa mine.
-Ti-e somn? m-a intrebat dragastos. A inceput sa-mi mangaie obrazul. Asa de mult imi placea incat eram in stare sa adorm acolo.
-Nu..nu..ti se pare.... Cum sa-mi fie somn? Te auzi ce vorbesti? am sarit eu incercand sa ascund faptulc a imi era somn.

[Shiba-san]

Uruha isi ridicase capul de pe masa si parea foarte revoltat de faptul ca ii spusesem ca ii era somn. Continuam sa zambesc. As fi vrut sa il sarut acolo, dar nu puteam in faat intregii clase. Nu avaem chef de comentarii si alte de-astea, asa c m-am multumit sa il iau de mana si sa il privesc.
-Bin, atunci. Intrebam doar, i-am spus.

[Uruha]

Am zambit si m-am uitat la el. Ah, chiar vroiam sa-mi dispara somnul. Shiba ma luase de mana si continua sa se uita la mine. Dar exact cand lumea era mai draga atunci aparu profesorul. Nici nu m-am sinchisit sa ma ridic in picioare petnru a-l saluta. Si asa am fost foarte sigur ca nu ma vedea.
-Va fi o ora lunga...

[Shiba-san]

I-am dat drumul la mana lui Uruha si m-am ridicat in picioare s il salu pe profesor.
-Mda, va fi, i-am spus.
Incepuse sa predea. Bineinteles ca eu si Uruha nu puteam fi atent decat unul la celalalt, ne tineam de maan pe sub banca si ne aruncam priviri si zambete. Apoi am realizat ca profesorul nu mai vorbea. M-am uitat prin clasa. Profesorul si ceilalti colegi se uitau fix la noi confuzi, iar profesorul si cu o oarecare suparare. I-a dat drumul imediat la mana.
-Ce e asa amuzant? ne-a intrebat profesorul.
-Nimic, i-am raspuns eu.
-Da? Aunci de ce radeati?
De fapt, nu radeam, dar nu avea rost sa ii explic lui asta.

[Uruha]

Profesorul era de-a dreptul stersant. M-am uitat urat la el si i-am raspuns fara nicio retinere.
-Am spus un banc. Probleme? Vreti sa vi-l spun si dumneavoastra?
Profesorul s-a enervat foarte tare si m-a scos la tabla. Shiba s-a uitat stupefiat la mine la fel si ceilalti colegi. Cand am ajuns la tabla, profesorul m-a pus sa rezolv o problema.
-Haide, rezolv-o, mi-a spus.
Ma uitam la problema ca boul la poarta noua. Habar n-aveam ce erau toate acele chestii, dar am inceput sa scriu si sa invart numerele. Speram ca cineva din clasa sa-mi sopteasca macar o formula.

[Ai Otsuka]

Ma bufnise rasul cand am auzit ce raspunse Uruha.
Stateam in prima banca [ghinionu'l meu stiu...] si vazand ca Uruha nu se descurca m-am gandit sa'i dau o mana de ajutor..Am inceput sa'i soptesc pana la sfarsit.Iar in pauza i-am dat un biletel pe care scria ' Vino la mine la apartamentul din hotel dupa ore...please,vreau sa'ti zic ceva important! '

[Continut sponsorizat]